Ha. Mim.

Pe Cartea cea desluşită!

Noi am făcut-o un Coran arab! Poate veţi pricepe!

El este la Noi, măreţ şi înţelept, în Maica Scripturii.

Oare vă vom scuti de amintire pentru că sunteţi un popor necumpănit?

Câţi profeţi n-am trimis la cei dintâi!

Nici un profet nu a venit însă la ei, fără ca ei să nu-l batjocorească.

Noi am nimicit oameni mult mai de temut decât ei, însă pilda celor dintâi a trecut.

Dacă i-ai întreba: “Cine a creat cerurile şi pământul?” Ei îţi vor spune: “Puternicul, Ştiutorul le-a creat.”

El este Cel ce v-a făcut vouă pământul leagăn şi drumuri v-a tăiat pe el. Poate vă veţi lăsa călăuziţi!

El trimite din cer apă cu măsură şi cu ea Noi dăm viaţă ţinutului mort. Tot aşa veţi fi şi voi scoşi.

El este Cel ce a creat soiurile toate şi v-a făcut vouă corăbii şi dobitoace ca să mergeţi cu ele

şi să vă aşezaţi pe spatele lor. Amintiţi-vă, atunci, binefacerile Domnului vostru când vă aşezaţi pe ele şi spuneţi: “Mărire Celui ce ne-a supus nouă acestea, căci Noi nu le-am fi dovedit.

Da, către Domnul nostru noi ne întoarcem.”

Ei i-au făcut dintre robii Săi parte, căci omul este un nerecunoscător vădit.

Şi-ar fi luat El fiice dintre cei pe care i-a creat, iar vouă v-ar fi ales fii?

Dacă i se vesteşte vreunuia ceea ce El dă drept pildă pentru Milostivul, chipul i se umbreşte, i se înegreşte şi se sufocă:

“Aş! Cel ce creşte între odoare şi la luptă nu se iveşte?”

Ei îi fac pe îngerii care sunt robii lui Dumnezeu femei. Au fost ei martori la crearea lor? Mărturia lor se va scrie, iar ei vor fi întrebaţi.

Ei spun: “Dacă Milostivul ar fi vrut, noi nu ne-am fi închinat lor. Întru aceasta ei nu au nici o ştiinţă, ci numai presupun.

Le-am dat Noi vreo carte înaintea acesteia, iar ei sunt ţinătorii ei?

Ba nu! Ei spun: “Noi i-am aflat pe taţii noştri într-o adunare, iar noi după urmele lor ne călăuzim.”

Astfel, nu am trimis înaintea ta nici un predicator vreunei cetăţi fără ca îndestulaţii ei să nu-i spună: “Noi i-am aflat pe taţii noştri într-o adunare, iar noi pe urmele lor mergem.”

Spune: “Şi dacă vă aduc o călăuzire mai dreaptă decât cea pe care aţi aflat-o la taţii voştri?” Ei spun: “Noi nu credem în cea cu care ai fost trimis.”

Noi ne-am răzbunat pe ei. Vezi cum a fost sfârşitul hulitorilor!

Abraham spuse tatălui său şi poporului său: “Eu mă lepăd de cei cărora voi vă închinaţi,

însă nu de Cel ce m-a creat, căci El mă va călăuzi.”

El a rostit un cuvânt care să rămână la urmaşii săi. Poate se vor întoarce!

Eu le-am dăruit bucurii, lor şi taţilor lor, până ce au venit la ei Adevărul şi un trimis cu vorba limpede.

Când Adevărul le-a venit, ei spuseră: “Este o vrajă! Nu credem în ea!”

Ei vor mai spune: “Dacă acest Coran ar fi fost pogorât asupra unui mare bărbat din cele două cetăţi!...”

Oare ei sunt cei care împart milostivenia Domnului tău? Noi le-am împărţit traiul în Viaţa de Acum. Noi i-am ridicat pe unii deasupra celorlalţi cu câteva trepte ca unii să-i supună pe ceilalţi. Milostivenia Domnului tău este mai bună decât ceea ce ei adună.

Dacă oamenii nu ar fi să fie o singură adunare, Noi le-am fi făcut celor care Îl tăgăduiesc pe Milostivul case cu terase de argint şi cu scări pe care să urce.

Le-am fi făcut casele cu uşi şi paturi pe care să se întindă

şi cu podoabe. Toate acestea nu sunt însă decât bucurii vremelnice în Viaţa de Acum, iar Viaţa de Apoi, la Domnul tău, este a celor temători.

Celui ce se abate de la amintirea Milostivului, Noi îi vom da un diavol ca însoţitor.

Şi îi îndepărtează de drum, însă ei se socot bine călăuziţi

până ce vor zice, când vor veni la Noi: “Vai!, O, dacă între mine şi tine ar fi depărtarea dintre cele două Răsărituri!” Ce nenorocit însoţitor!

În Ziua aceea, el nu vă va mai fi de vreun folos, căci aţi fost nedrepţi, iar la osândă îi veţi fi părtaşi.

Şi tu? Îl vei face să audă pe cel surd? Îl vei călăuzi pe cel orb şi pe cel aflat în vădită rătăcire?

Chiar dacă te luăm pe tine, ne vom răzbuna pe ei

ori îţi vom arăta ceea ce le-am făgăduit, căci Noi suntem Puternici asupra lor.

Ţine ceea ce ţi s-a dezvăluit, căci Tu eşti pe o Cale Dreaptă.

Aceasta este o amintire, pentru tine şi pentru poporul tău, de care veţi fi întrebaţi.

Întreabă-i pe cei pe care i-am trimis înaintea ta. Am făcut Noi, afară de cel Milostiv, dumnezei cărora ei să se închine?

Noi l-am trimis pe Moise, cu semnele Noastre, la Faraon şi la sfetnicii săi. Moise le spuse: “Eu sunt trimisul Domnului lumilor.”

Când el le-a adus semnele Noastre, ei au râs de ele,

cu toate că nu le-am arătat nici un semn care să nu fie mai grozav decât cel dinainte. Noi i-am luat cu osânda. Poate se vor întoarce!

Ei îi spuseră: “O, tu vrăjitorule! Roagă-te Domnului tău pentru noi, în numele legământului pe care l-a făcut cu tine. Noi vom fi bine călăuziţi!”

Când îndepărtăm însă de la ei osânda, îşi calcă jurămintele.

Faraon şi-a chemat atunci poporul spunând: “O, popor al meu! Împărăţia Egiptului nu este a mea cu râurile ce îmi curg la picioare? Nu vedeţi, oare?

Nu sunt eu mai bun decât acest netrebnic care abia poate vorbi?

Dacă nu i se aruncă brăţări de aur ori dacă nu vin cu el îngerii însoţitori...”

El a făcut poporul uşuratic să-i dea ascultare. Ei erau un popor desfrânat!

Când ne-au înfuriat, Noi ne-am răzbunat pe ei înecându-i cu totul.

Noi i-am făcut apoi amintire şi pildă celorlalţi.

Şi când fiul Mariei, le-a fost dat drept pildă, ei s-au întors de la el,

spunând: “Dumnezeii noştri nu sunt mai buni decât el?” Ei nu ţi-au spus aceasta decât pentru ceartă, căci ei sunt un popor certăreţ.

El nu a fost decât un rob asupra căruia am pogorât harul Nostru, facându-l pildă fiilor lui Israel.

Dacă am fi vrut, v-am fi făcut pe unii dintre voi îngeri, urmaşi pe pământ!

Iisus este spre ştiinţa Ceasului. Nu vă îndoiţi, ci urmaţi-mă! Aceasta este o Cale Dreaptă!

Satan să nu vă îndepărteze de ea, căci el vă este vouă vrăjmaş făţiş.

Când Iisus a adus dovezile vădite spuse: “Eu am venit cu înţelepciunea ca să vă desluşesc pentru ce vă învrăjbeaţi. Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!

Dumnezeu este Domnul meu şi Domnul vostru. Închinaţi-vă Lui! Aceasta este o Cale Dreaptă!”

Alianţele s-au certat între ele. Vai celor nedrepţi de osânda unei Zile dureroase!

Ei aşteaptă oare ca Ceasul să vină deodată asupra lor fără ca să simtă?

În Ziua aceea, pietenii vor deveni vrăjmaşi unii altora, afară de cei temători.

“O, robii Mei! Nu vă va fi teamă în Ziua aceea şi nu vă veţi mâhni!

Celor care cred în semnele Noastre şi sunt supuşi:

“Intraţi în Rai, voi şi soţiile voastre! Şi veţi fi înveseliţi!”

Printre ei vor umbla tipsii şi pocaluri cu tot ceea ce sufletele le poftesc şi ochii le desfată. Acolo voi veţi veşnici.

Acesta este Raiul ce vi s-a dat moştenire ca răsplată a ceea ce aţi făptuit! ce! Căci vor afla curând!”

Veţi avea fructe multe din care veţi mânca.

Nelegiuiţii vor avea osânda Gheenei pe veci,

şi nu le va fi curmată. Acolo vor fi deznădăjduiţi.

Noi nu am fost nedrepţi cu ei, ci ei au fost nedrepţi cu ei înşişi.

Ei vor striga: “O, Malik! Domnul tău să ne izbăvească!” Malik le va spune: “Veţi sta acolo pe vecie!”

Noi v-am adus Adevărul, însă cei mai mulţi urăsc Adevărul.

Au luat o hotărâre de nezdruncinat? Noi suntem Cei care luăm hotărârile de dezdruncinat!

Socot că Noi nu le auzim tainele şi spovedaniile? Ba da! Trimişii noştri aflaţi lângă ei scriu totul.

Spune: “Dacă Milostivul ar avea vreun fiu, aş fi cel dintâi ce lui m-aş închina.”

Mărire Domnului cerurilor şi al pământului, Domnul Tronului, deasupra a ceea ce ei înfăţişează!

Lasă-i să bârfească şi să se joace până ce vor întâlni Ziua ce le-a fost făgăduită.

El este Cel ce în cer este Dumnezeu, precum şi pe pământ este Dumnezeu. El este Înţeleptul, Ştiutorul.

Binecuvântat fie Cel ce are împărăţia cerurilor, a pământului şi ceea ce se află între ele. La El este ştiinţa Ceasului şi către El veţi fi întorşi.

Cei care cheamă în afara Lui, nu vor avea parte de milostivenie, ci numai cei care mărturisesc Adevărul şi ştiu.

Dacă îi întrebi cine i-a creat, vor spune: “Dumnezeu!” Cum se mai prefac!

Spusa lui este: “O, Domnul meu! Aceştia sunt un popor care nu crede!”

Întoarce-te de la ei şi spune: “Pace! Căci vor afla curând!”